gelozie, durere, dragoste, nesiguranta, relaxare, implinire. aparent sunt sensimente numite si imprastiate aleatoriu, dar vezi tu, daca te uiti atent, vezi legatura. zambesti melancolic atunci cand o vezi. o stii. ai trecut pe acolo. nimeni nu scapa drumul ala. ultimul cuvant in schimb, destinatia calatoriei, e foarte greu de atins. e tinta fiecaruia din noi. dar nu stim cum sa ajungem acolo. stii ce? cred ca secretul este "as above, so below". lumea depinde de propria ta perceptie. atunci cand faci pace cu tine, in lumea ta e pace. e un concept greu de perceput de multi, dar cei care o fac ... ajung departe.
a inchis ochii si a lasat cuvintele sa curga din ea. voia sa pastreze undeva ce simtea acum. sa conserve sentimentele astea si sa le deschida mai incolo. asa ca luat agenda aia rosie din sertar, a deschis-o la mijloc, a luat pixul recent achizitionat, si a lasat literele sa iasa si sa umple foaia cum stiu ele mai bine. literele se acumulau rapid in fraze. frazele in randuri si randurile in pagini. scrisul ii devenea indescifrabil, atat de tare curgeau gandurile din ea. dar nu e nimic. o sa le inteleaga. doar sunt ale ei. in curand s-au adunat pagini bune, depaseau cateva zeci, cand in sfarsit a terminat. a zambit mandra, a inchis agenda si s-a gandit din nou la celalalt sentiment care a incercat-o in ultima perioada : gelozie. credea ca a reusit sa infrunte trairea asta. era una din cele amare. nu era gelozia aia legata de un baiat. nu. era mai rau. era o gelozie pe care o simtea fata de o prietena. e dificil ca si fata sa ai prietena aia care mereu arata perfect si mereu e draguta. care e inabordabila, si totusi din privinta barbatilor, e mai abordabila decat tine. ai teama aia mereu, ca daca o sa cunosti un barbat, cumva, la un moment dat, o sa fie mai atent la ea decat la tine. e un sentiment care o incerca de cateva zile, poate luni. nici nu mai stia. oricum. ar face bine sa se gandeasca de fapt la faptul ca pleaca la sfarsitul saptamanii. ca lasa casa in urma, si se duce intr-un loc necunoscut. nu la prostii. e o femeie puternica si stie asta. asa ca a deschis laptop-ul si a cautat din nou un loc de locuit.
au trecut cateva luni de cand e in locul cel nou. e bine. credea ca o sa fie mai rau decat ii e. nu stia de ce s-a indoit de propria ei adaptabilitate. era bine. ii pria schimbarea de aer si de anturaj. de-abia venise de la munca atunci cand i-a sunat telefonul. l-a luat in mana fara sa ii acorde prea multa atentie si a raspuns direct. vocea pe care a auzit-o, a facut-o sa scape telefonul. da. au trecut luni de cand nu a mai auzit-o. si a durat doar cateva secunde sa o napadeasca sentimentele alea conservate in agenda rosie. a inspirat adanc, a luat telefonul de pe jos si a livrat explicatia. "scuze, aveam mainile ude. a alunecat. ce faci?" au vorbit zeci de minute. peste o ora. nici nu stia exact. timpul fugea pe langa ea si nu se grabea sa il prinda. a inchis ochii si l-a lasat sa vorbeasca, cand el a zis o fraza care i-a facut ochii sa se deschida brusc si inima sa i se opreasca pentru cateva secunde. "deschide usa, draga mea."
nu stia exact de ce a simtit nevoia sa o vada. trecusera luni bune de cand a vorbit cu ea. abia o cunostea oricum. dar vinerea asta i s-a facut dor de ea. si si-a dat seama ca de fapt dorul ala statea in permanenta in backround-ul gandirii lui. era mereu prezent. doar ca nu ii daduse atentie. nu i-a dat mesaj, pentru ca nu era genul lui. asa ca a facut ceva mult mai indraznet. putea sa se termine foarte prost, dar a ales sa riste. pana la urma ce facem fara riscuri? asa ca s-a schimbat de hainele de munca, s-a urcat in masina si s-a dus dupa ea. stia bine unde sta, pentru ca prietenul lor comun fusese la ea pana acum. nu stia cum avea sa reactioneze. poate deja avea pe cineva si nici macar nu mai statea singura. dar nevoia de a o vedea era prea mare. a ajuns in timp record. cand era in fata blocului, a pus mana pe telefon si a efectuat apelul pe care ar fi trebuit sa-l faca cu mult timp in urma. cand i-a auzit vocea, era sa scape telefonul din mana. acum ca a lasat sentimentul sa iasa la suprafata il invaluia mai strans ca un cocon. a ras cand ea chiar a scapat telefonul. i-a dat o urma de speranta. a urcat incet in blocul ei si a stat mai mult de o ora cu telefonul la ureche ascultand-o debitand tot felul de prostii. asta e felul ei. vorbeste mult si multe. poate de asta se simtea bine langa ea. cand a trecut suficient timp cat sa-si tina emotiile sub control, i-a spus sa deschida usa. a urmarit atent cum usa se crapa incet si in cadrul ei apare ea. usor schimbata, dar de necontestat. e ea. i s-a facut pielea de gaina si fluturii i-au invadat stomacul si inima si capul si tot. a inchis ochii 2 secunde, cat sa se adune si pe urma a luat-o in brate atat de strans de parca voia sa o faca parte din el. daca ar trai in interiorul lui, nu i-ar mai lipsi niciodata. dupa ce au stat de vorba despre timpul petrecut separat, ea s-a ridicat usor, s-a dus in dormitor, si de sub perna a scos o agenda rosie. fara a spune vreun cuvant, a intins-o spre el. a deschis-o nedumerit. s-a deschis la mijloc, semn ca fusese deschisa acolo de multe ori. stia cumva ca momentul asta are o insemnatate puternica. asa ca a inspirat adanc si a inceput sa citeasca.
"era sambata cand te-am cunoscut. nota 10 pentru prima impresie. niciodata nu mi s-a intamplat sa ma ia cineva in brate dupa ce ii spun numele meu. si totusi tu ai facut-o. nu stiu de ce, dar m-a marcat. seara, gandul ma tot indrepta spre tine. mai tii minte cand imi spuneai ca iti ramane cineva in minte si iti apare in gand cand .. esti la munca de exemplu? asa mi s-a intamplat atunci. mergeam cu autobuzul si ma gandeam "oare cine e baiatul asta?" am vorbit cu prietenul nostru comun si pana la urma mi-ai dat mesaj. si dup-aia am iesit. mh. iti amintesti seara aia? cat ne-am plimbat. cat am vorbit. am ajuns dupa 1 acasa. cand m-am asezat in pat, am inchis ochii si m-am intrebat de ce nu m-ai sarutat. ma gandeam ca poate nu ti-a placut de mine. dar in mesaj ai zis ca da. erai asa contradictoriu. erai caracteristica aia pe care am invatat-o in liceu despre romantism. lucrul ala pe care nu l-am putut intelege niciodata. figura de stil care face simtita prezenta romantismului este antiteza. cuvantul asta ... e numele tau mijlociu. dupa ce ne-am intalnit, m-ai ingorat aproape complet. fapt care ma dusese in prag de nebunie. nu intelegeam cum un om poate sa-ti zica ca ii place tine, ca ai o fire deschisa ca esti deosebita intr-un fel, si dupa sa nu te caute. am crezut ca nu te interesez. am crezut ca ai prietena. am crezut foarte multe. asta pana in weekend, cand am dormit cu tine. si m-am simtit bine. m-am simtit in siguranta. m-am simtit acasa, pe canapeaua aia pe care nu o vazusem in viata mea si pe fundal cu unul din artistii mei preferati. mi-ai zis ca te simti relaxat cu mine. ca ce simti cu mine e mai intens. dar mereu ... te-a tinut ceva. si atunci am crezut din nou ca nu te intereseaza persoana mea. am crezut ca ti-e frica sa nu fii ranit, din nou. am crezut ca sunt mica si insignifianta si ca ce simt eu nu e reciproc. acum, nu te speria. nu e ca si cum m-as fi indragostit dupa ce ne-am vazut de 2, 3 ori. dupa ce am petrecut a doua noapte impreuna, ai inceput sa-mi povestesti lucruri cu care mi-ai intristat sufletul. simteam nevoia ta de a fi alinat si am facut tot ce am putut. dar ... ne vazusem 2 nopti si 3 zile, ce as fi putut face mai mult? 2 nopti si 3 zile. atat am avut impreuna. si in timpul asta am simtit cat de apropiate ne sunt caracterele. am simtit ca ne potriveam. am simtit dorintele si ambitiile comune. am simtti nevoia puternica e a te proteja. dar am mai simtit ceva ce nu am simtit cu nimeni. am simtit ca nu trebuie sa ma precipit. am inceput sa simt ca nu ma afecteaza faptul ca nu imi dai zeci de mesaje pe zi, si singurul pe care poate mi-l dadeai seara era teribil de sec. am simtit speranta. nu stiu de ce. dar asta am simtit. si sunt genul de om care isi asuma trairile, pentru ca sunt ale mele si vin din adancul sufletului. am simtit ca vremea va veni. ca sincronizarea noastra nu e acum. ca viata ne va aduce cumva impreuna. si ... poate o sa fim simpli prieteni. sau ... poate o sa avem o viata impreuna. cert e ca ... cu toata indiferenta de care aparent dai dovada, simt ca drumurile noastre se vor intersecta. peste cateva zile, cateva luni sau poate ani. nu conteaza. sunt ... impacata. spuneai ca cu mine te simti relaxat. ce nu stii e ca tu m-ai facut sa ma simt calma. creandu-ti tie starea asta, a avut reciprocitate. multumesc pentru ce mi-ai oferit. pentru ore de alinare rupte de lume. daca nu ne vom mai intalni nciodata, ramai pastrat aici, in agenda mea rosie, nealterat. in mintea mea, tu reprezinti cuvantul potential."
o lacrima i s-a scurs pe obraz cand a terminat de citit. se pare ca l-am citit destul de bine la momentul ala. cateva minute a privit in gol si nu a zis nimic. dupa care, a luat pixul de pe noptiera si a adaugat cateva cuvinte la final cu scrisul lui de doctor:
"people may not tell you how they feel about you, but they always show you. pay attention."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu