mi-e dor!

zicand ca iti este dor, vei face lumea altfel. nu multa lume se mai ghideaza dupa sentimente in ziua de azi si gresesc foarte mult. cateodata un "mi-e dor de tine" sau "imi lipsesti" te unge pe suflet. dar degeaba "mi-e dor de tine" daca ochii tai sustin ca minti. degeaba "te iubesc" daca nu arati asta. lume incuiata ce-si pierde ratiunea de a trai. degeaba e totul poate. sau poate e un motiv cand iti scapa un "cat de dor imi e" printre suspine. taci o secunda si te gandesti daca ai zis cu voce tare. da. te-am auzit. si mie imi e la fel de dor, sau poate chiar mai dor decat iti e tie. si de fapt ce inseamna cuvantul "dor"? un fel de zbatere intre dorinta si neputinta, un fel de a razvni la ceva sau cineva pe care l-ai avut sau il ai, desi demult nu l-ai mai simtit. mi-e dor sa .. plang de fericire, sa merg la mare, sa rad cu pofta, sa ma distrez cu prietenii, sa fiu sorbita din priviri, sa ma indragostesc de un tip ce tocmai a urcat in autobuz. mi-e dor de anca si de singurii prieteni adevarati pe care i-am avut si s-au dus. mi-e dor de nisipul fierbinte din costinesti si de atmosfera plina de hamsii, badarani si figuri. mi-e dor de zilele in care vorbeam non-stop cu florin, sau de cele in care ma intorceam spre casa cu vlad si vorbeam filosofeli d-alea noastre ( mai ales d-ale lui ). mi-e dor de un bogdan plecat in tunisia, de unul care a fost cu mine in clasa si de unul care ma vede poate mai rar decat o data pe saptamana. mi-e dor sa ma uit la stele si sa nu le pot cuprinde cu vederea, sa vorbesc cu un copil mic care nu ma intelege si sa mananc gris cu lapte facut de bunica mea. mi-e dor sa vorbesc prin biletele, sa rad in ora de mate sau in orice alta ora cand acest gest este absolut interzis. mi-e dor sa fiu mica si sa ma cocoloseasca toata lumea. mi-e dor de ioana si de zilele cand stateam in banca cu ea si ma lasa sa copiez de la ea. mi-e dor de capa si de respectul cu care ma trata si de politetea de care dadea dovada. mi-e dor sa ma plimb fara sa stiu unde o sa ajung, sau sa merg la ocne si sa ma dau cu namol. mi-e dor sa am emotii in fata unui tip, sa ma pierd si sa nu stiu ce sa-i zic. mi-e dor sa ma cert cu zenga ( omul care nu se schimba, sau o face fara sa observe nimeni ). mi-e dor de craciun si de beculetele pe care in perioada aia le vezi peste tot si de cadourile primite sau dupa care umblu zile intregi intrebandu-ma daca oare e bine ce am luat. mi-e dor de sarutul lui soby, de "te iubesc"-ul lui tzake si de ironia lui alex. mi-e dor sa fiu singura si vegheata de prieteni, nu ca acum cand sunt inconjurata de "prieteni" si sunt de fapt singura. mi-e dor sa-i zic mamei zambind cu non-salanta ca "tanti vecine are un strut cu margele" referindu-ma de fapt la curcanul ei. mi-e dor sa-mi povesteasca tata "praslea cel voinic si merele de aur" si eu sa-l mangai pe mana, el adormind inaintea mea fara sa aflu vreodata sfarsitul povestii. mi-e dor de razvan, prietenul meu din clasa a 3-a, la care, chiar daca nu ma mai stie, ma gandesc pe furis adeseori. mi-e dor de raluca si de zilele din clasele de gimnaziu cand venea plina de lacrimi la mine ca s-a certat cu cineva. mi-e dor si de poeziile ei, pe care le am intr-un raft langa niste petale uscate de trandafir. mi-e dor sa pandesc baietii din cartier la coltul blocului, pe cei din liceu la coltul coridorului si pe cei de oarecare la coltul strazii. mi-e dor de ce eram inainte, neparandu-mi rau de ce am ajuns. mi-e dor de cancelaria imbibata cu fum de tigara si de profa de mate cand ma ajuta sa repet pentru olimpiada. mi-e dor de profa de romana care m-a indemnat sa scriu si sa fiu indrazneata si de profa de franceza care m-a facut sa-i ador materia. mi-e dor de toate persoanele care mi-au zambit sau de cele pe care am crezut ca le iubesc. mi-e dor de alex, finul meu, cu dansam odata un tango cum nu s-a mai vazut. mi-e dor de frigul de care am suferit la rev, incalzindu-ma cu o gura, poate chiar un pahar, de vodka. mi-e dor sa stau "la un pahar de vorba" sau cu elena in nicoli povestindu-mi prcipitata ultimele evenimente. mi-e dor de toti si toate, bune sau rele, care sunt in mintea mea in sertare bine definite. mi-e dor de zapada si de patinoar. si nu, inca nu am zis tot. nici pe departe. mi-e dor de zilele cand credeam ca nichita stanescu e femeie si de zilele in care eram convinsa ca barbatii iubesc neconditionat. mi-e dor de timpul in care nu eram rezervata in a-mi arata sentimentele si ii luam pe toti in brate, zambindu-le. mi-e dor sa joc 66 sau septica in pauze, bucuroasa ca am prins un loc chiar daca pierdeam sau castigam. si de diriga din liceu mi-e dor, chiar daca ne-a confiscat pachete intregi de carti si chiar daca nu prea stia cum sa-si manifeste afectiunea. mi-e dor de cealalta ioana care aparea din neant si se agata de gatul meu, stigandu-ma si asurzindu-ma. mi-e dor de eugen ( odihneasca-se-n pace ) si de calmul cu trata orice situatie. mi-e dor de topoganul ala mare din parcul trandafirilor. mi-e dor sa merg pe tampa si sa ma intorc cu blugii plin de noroi si cu sufletul plin de bucurie. mi-e dor de serile pe care le pierdeam cu tina cand imi povestea de tipii ei si ne gandeam amandoua cum sa rezolvam probleme. mi-e dor de zilele cand ii ziceam unui tip ca nu vorbesc cu el si dup-aia asteptam cu sufletul la gura sa-l vad si sa-l ignor, sa-i arat ca eu chiar ma tin de cuvant. mi-e dor sa joc tenis in spatele blocului si sa primesc mingi in ochi de la boby. mi-e dor de andra si de cum ne jucam noi cu papusile pe garajul bunicilor mei cand eram mici. mi-e dor de pestii pe care i-am avut si nu mi-i amintesc. mi-e dor sa plang ca am luat o nota proasta sau sa vin acasa cu inima cat un purice acasa ca am intarziat o ora. mi-e dor de profa de bio datorita careia am ajuns mandra la olimpiada judeteana. mi-e dor de emotiile de la capacitate si bac sau de prima zi din clasa 1, a 5-a si a 9-a. mi-e dor de un nou inceput, care peste cateva zile sa-mi para atat de departe. mi-e dor sa descopar cu scarba ca visinele si ciresele fac viermi. mi-e dor de patul meu cel vechi, la fel cum imi va fi la un moment dat si de asta nou. mi-e dor sa chiulesc cu anca de la 7 dimineata, ratacind pe strazi si vorbind cate-n luna si-n stele. mi-e dor sa ma cert cu ea in baie la fete si sa plangem amandoua ca doua isterice. mi-e dor sa-mi zica "lasa-i dracu de baieti. stii ca la final tot noi doua o sa ramanem", desi mi-a zis-o acum doua zile. mi-e dor sa plang din cauza baietilor, mereu dezamagita, desi am facut asta acum doua zile. mi-e dor sa adorm in bratele lui tzake, care apoape ma sufoca. dar mi-e dor si de soby, cu care vorbeam prea putin pentru ca .. mji-era frica sa nu zic ceva gresit. mi-e dor sa stau ore-ntregi cu ochii-n tavan, gandindu-ma ca a doua zi ma intalnesc cu un tip si nu stiu ce sa fac. mi-e dor sa fiu nehotarata, desi ultima oara am fost acum o luna. mi-e dor sa merg la mare si la jumatatea drumului sa facem pana. mi-e dor de viata pe care nu mi-am permis-o, crezand ca unele lucruri nu sunt corecte sau sunt inetice. mi-e dor sa-i corectez pe toti, gramatical vorbind, sau sa rad ca un prost a deschis gura, desi mai bine o tinea inchisa. mi-e dor sa fiu laudata, admirata si premiata. mi-e dor sa zambesc pentru ca parfumul tipului de langa mine imi aminteste de george, desi asta s-a intamplat acum cateva ore. daca acum inchid ochii si ma gandesc bine, sigur mai gasesc cel putin 50 de lucruri de care imi e dor. si ce este dorul? o notiune relativa, as zice, ca toate celelalte.

" tu crezi c-a fost iubire-adevarata

eu cred c-a fost o scurta nebunie"

"sufletul are nevoie de meditatie. daca nu poti medita, macar repeta un cuvand de-atatea ori pana cand capata un nou sens" ( paolo coelho )