e al naibii de frustrant ...
mai de mult, acum ceva ani de zile, aveam un blog. ganduri impuscate pe hartie. si prin hartie, vb de energie electrica, nu de copaci. si intr-o zi, a inceput cineva sa-mi raspunda gandurilor. a inceput sa imi scrie si sa ma amuze. am inceput sa vorbim la telefon. si ne intelegeam foarte bine. locuia undeva prin timisoara, daca gandurile imi sunt asezate in ordine cat sa-mi amintesc calumea. nu tin minte cum am inceput sa vorbim. nu tin minte cum am incetat sa vorbim, dar mi-ar placea sa vorbim din nou. ideea e ca ... stiu cum il cheama si nu il gasesc. era o prietenie buna si benefica mintii, dar soarta a zis "not on my watch..."
si mai de de mult ... eram prin clasa a saptea sau a opta, ceea ce inseamna acum muuult timp. nu imi amintesc cum, am inceput sa vorbesc cu o persoana deosebita. imi amintesc cum stateam ore intre intregi si vorbeam pe net. imi amintesc cum zambeam cand vorbeam. si imi amintesc cum imi trasarea inima cand imi scria. mi-a trimis si o scrisoare in care a pus scris pe un servetel o fraza dintr-un film ... chestie care m-a impresionat al naibii de tare. a fost prima persoana de care m-am indragostit si a fost totul teribil de platonic. dar imi amintesc cu o deosebita placere. probabil el nu stie absolut nimic de asta. probabil gandurile lui au pasit intr-o directie diametral opusa fata de ale mele, sau poate ... o data la 5 ani gandurile ne sunt in acelasi loc. imi amintesc ca a zis ca ma comport ca si cum am fi impreuna desi sunt sute de km departare intre noi. imi amintesc cum si-a facut o prietena si nu am mai vb. imi amintesc franturi de acum ani de zile. imi aminitesc zambete si cuvinte frumoase. imi amintesc doi copii ce gaseau alinare si noutate in cuvintele celuilalt. asta pana, viata si-a facut aparitia. cea mai mare parere de rau? nu imi amintesc numele. nu am nicio portita spre a lua legatura cu cineva la care am tinut. doar ca sa-i zic "hei, ce faci? iti amintesti ... ?" probabil nu.
poate nu am sansa sa vorbesc cu nici unul dintre acesti doi oameni minunati. sau poate ... viata aduce persoanele impreuna la momentul potrivit. dar sa astepti destinul sa-si faca treaba ...
e al naibii de frustrant ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu