si scriu niste randuri, aducandu-mi aminte de aseara. si nu-mi place sa stiu ca sunt certata cu cineva care era ... ceva pentru mine. nu-mi dau seama daca era un ceva mai mic sau un ceva mai mare. si probabil nu-mi voi da seama niciodata. nu mi-a placut, inca de mica, sa fiu incapabila sa ajut pe cineva. cu o vorba, cu o imbratisare, cu ce am putut ... acum nu pot ajuta. pana la urma nu stiu de ce ma rezum eu la o persoana si mi-am lasat gandurile acaparate. nu stiu de ce mi-am inchis de dimineata nervoasa cosmote-ul si am zis ca arunc cartela si gata. cu ce rost? oricum doare cand cineva nu-ti vorbeste chiar daca tu arunci si spargi si rupi ...
marea mea intrebare e cum? cum te rupi de cineva cu care in acel moment vrei sa fi, dar stii ca nu e bine ... sau stii ca nu vrea ... sau stii ca nu e pregatit ... sau multe. cum? ca daca te inchizi undeva, numa la asta te gandesti. si incepi sa dramatizezi. si lumea iti cade in cap. dar ... nu-i asa. si-n momentele de respiro, cand gandesti lucid, stii ca nu-i bine ce faci. si atunci? incepi sa faci ce-ti place. iesi cu prietenii si te refugiezi in problemele lor. ajutandu-i pe ei, te ajuti si pe tine. paradoxal, nu? si-ncepi sa ai momente cu tine. la inceput rare. apoi mai dese. cand asculti muzica ta si doar a ta.
oare poti sa scapi de depresie si de probleme singur? eu zic ca da ... daca vrei si te lasi ajutat. ok. reformulez. nu chiar singur. dar trebuie sa stii sa te sprijini pe prieteni.
imi tot suna un vers dintr-o melodie in cap " i guess i might be hurt. dont't worry ... i'll be ok." si dupa asta incearca sa te faca sa-ti revi. " sunny days! look around you. "
acest articol a fost dedicat ... sperantei. si pozitivitatii. pentru ca cineva spunea ca atunci cand gandesti negativ, atragi lucruri negative asupra ta. dar eu ... mereu am gandit pozitiv. in sinea mea. fara sa stie nimeni. :)
hai sa ne revenim din depresii. sa aruncam problemele de-o parte. sa ne ... regasim pe noi insine. si apoi ... hai sa ne iubim.